Ghid Valencia: un fel de Barcelona fară cozi și la jumătate de preț

Valencia e al treilea oraș al Spaniei și singurul mare oraș spaniol unde ai, în aceeași zi, catedrală gotică, plajă și arhitectura aia ciudată care apare pe Instagram. Nu are aglomerația Barcelonei și nici prețurile ei, practic o reducere a cozilor și a prețurilor la jumătate.

Ghidul e pentru un city break de trei sau patru zile, cu plecare din România.

Zborul și drumul din aeroport

Din București ai zbor direct cu Wizz Air, care durează puțin peste trei ore, în funcție de vântul de pe rută. Rutele și frecvențele se schimbă de la un sezon la altul, așa că este indicat să verifici programul pentru lunile în care vrei să mergi.

Aeroportul, Manises, este la vreo 8 kilometri de centru și metroul intră direct în terminal. Nimic de căutat, nimic de schimbat.

Liniile 3 și 5 te duc din aeroport până la Xàtiva, în centru, în aproximativ 20 de minute, cu trenuri la fiecare 8 până la 10 minute. Biletul până la aeroport costă 4,80 euro, pentru că stația e în zona tarifară cea mai scumpă.

Dacă stai trei zile și ai de gând să circuli, abonamentul turistic pe 72 de ore cu aeroportul inclus costă în jur de 17 euro și îți acoperă și cele două drumuri la aeroport, și tot ce faci în oraș între timp. Pe 24 de ore e în jur de 9 euro, pe 48 în jur de 14.

Există și autobuzul 150, tot la 4,80 euro. Îți trebuie doar dacă aterizezi la o oră la care metroul nu mai circulă.

Transportul în oraș

Un bilet simplu în zona centrală costă 1,50 euro. Varianta bună e SUMA 10, zece călătorii la aproximativ 5,40 euro, adică în jur de 54 de cenți pe drum. Se încarcă pe un card Mobilis, care costă 1 euro în variantă de carton și 2 euro în plastic.

Un singur lucru de reținut: cele zece călătorii ieftine nu acoperă aeroportul. Pentru drumul acela plătești separat, la tariful mare, sau iei abonamentul turistic de mai sus.

Centrul vechi se poate face însă în întregime la pas. Dacă stai acolo, s-ar putea să nu ai nevoie de transport decât pentru plajă, pentru Albufera și pentru aeroport.

Parcul Turia, lucrul care face orașul diferit

În 1957 râul Turia a inundat orașul și a ucis zeci de oameni. În loc să ridice diguri, Valencia a făcut ceva ce puține orașe au curajul să facă, mutând râul pe la sud și a lăsat albia goală.

Ani buni s-a discutat dacă să treacă pe ea o autostradă, iar în final, a câștigat varianta cealaltă, iar acum albia e un parc continuu de nouă kilometri care taie orașul dintr-un capăt în altul, pe sub podurile vechi, cu terenuri de sport, pini, portocali și piste de biciclete.

E cel mai bun mod de a traversa Valencia. Pleci de la Turnurile Serranos și ajungi la Orașul Artelor și Științelor fără să treci o singură intersecție. Pe jos durează în jur de două ore, cu bicicleta în jur de 40 de minute.

Dacă ai o singură dimineață liberă, dă-o parcului.

Orașul Artelor și Științelor

Complexul lui Calatrava, construit chiar la capătul albiei, e imaginea cu care Valencia apare peste tot. Partea bună este că exteriorul, adică fix ce arată cel mai bine, se vede pe gratis.

Te plimbi printre bazinele cu apă, pe sub Umbracle și peste podul Ágora fără să plătești nimic. Mulți vin doar pentru asta, mai ales dimineața devreme, când apa e nemișcată și reflexiile ies cel mai bine.

Dacă vrei și înăuntru:

• Oceanogràfic, cel mai mare acvariu din Europa, costă în jur de 41,80 euro online. Îți ia trei ore și jumătate până la patru. E scump, dar e singura parte care chiar merită banii.
• Museu de les Ciències, muzeul de științe, e în jur de 9 euro și ia două sau trei ore.
• Hemisfèric, sala de proiecție, costă 8,90 euro pentru o sesiune de vreo 40 de minute.
• Biletul combinat pentru toate trei ajunge pe la 48 până la 50 de euro.

Ia biletul online cu o zi înainte. În vârf de sezon, coada la casă trece ușor de o jumătate de oră și se poate pierde timp considerabil.

Centrul vechi și ce vezi fără să plătești

Aici Valencia este surprinzător de darnică.

• Museo de Bellas Artes e gratuit în fiecare zi. E al doilea muzeu de pictură al Spaniei, după Prado, cu Velázquez, Goya și El Greco. Închis lunea.
• La Lonja de la Seda, bursa de mătase din secolul al cincisprezecelea, e în patrimoniul UNESCO. Costă 2 euro, iar duminica între 10:00 și 14:00 se intră gratis.
• IVAM, muzeul de artă modernă, e gratuit duminica.
• Muzeul de istorie al orașului e tot gratuit duminica dimineața.

Catedrala este singurul loc unde chiar scoți bani: 12 euro pentru vizita culturală, care include capela unde se află potirul considerat de biserică Sfântul Graal. Turnul Micalet se plătește separat și se urcă pe scări, vreo 200 de trepte, pentru cea mai bună priveliște peste acoperișuri.

Mercado Central merită o oră. E una dintre cele mai mari piețe acoperite din Europa și încă funcționează ca piață adevărată, nu ca atracție. Spre deosebire de cele din Barcelona, aici încă își face cartierul cumpărăturile.

Paella, și cum să nu o ratezi

Paella e din Valencia, nu din Spania în general, iar localnicii chiar se supără pe tema asta.

Se mănâncă la prânz, niciodată seara. Se face la comandă și are nevoie de minimum 20 de minute, deci dacă ți-o aduc în cinci, e congelată. Și paella valenciană adevărată are pui, iepure și fasole, nu fructe de mare. Cea cu fructe de mare există și e bună, dar se numește altfel.

În centru, ocolește localurile cu poze cu mâncare în vitrină și meniu în șase limbi. Mergi unde mănâncă spaniolii, la ora la care mănâncă ei, adică între 14:00 și 16:00.

De încercat și horchata, băutura locală din chufa, servită rece cu fartons, niște prăjituri lunguiețe pe care le înmoi în ea.

Albufera, jumătatea de zi care merită

La vreo 15 kilometri sud de oraș e Albufera, laguna de unde vine orezul pentru paella. Satul de pescari El Palmar e locul cu cea mai bună paella din zonă.

Ajungi cu autobuzul 25, din Gran Via Germanies, sau cu 24, de lângă Estació del Nord. Drumul ține între 35 și 45 de minute și costă în jur de 2 euro. Autobuzele vin la fiecare jumătate de oră, iar ultimul înapoi pleacă pe la 21:30, mai devreme duminica.

Acolo faci două lucruri. Urci într-o barcă tradițională pentru un tur al lagunei, 30 până la 40 de minute, între 5 și 8 euro de persoană, plătiți direct barcagiului. Și mănânci, cu un meniu fix care costă de obicei între 18 și 25 de euro, cu aperitiv, paella, desert și băutură.

Pleacă din oraș pe la 10:30, ca să prinzi barca de dimineață și să fii la masă pe la 13:30. Ia bani cash, multe locuri de acolo preferă numerarul, fiind posibil să nu se poată plăti card.

Varianta de seară e la fel de bună pentru apus, dar atunci nu mai prinzi paella, pentru că bucătăriile nu mai fac orez după-amiaza.

Plaja

Malvarrosa și Patacona sunt plaje late, cu nisip, la aproximativ 25 de minute de centru cu tramvaiul. Sunt plaje de oraș, nu de carte poștală, dar faptul că ieși de la catedrală și ești pe nisip într-o jumătate de oră schimbă complet felul în care îți faci ziua.

Pe faleză sunt cele mai scumpe restaurante cu paella din oraș. Mănâncă în altă parte, vino aici pentru apă.

Când să mergi

Primăvara și toamna sunt cele mai bune. Vara trece des de 35 de grade, iar plaja se umple.

Dacă nimerești în martie, intri peste Fallas, între 15 și 19 martie. Orașul se umple de sculpturi uriașe din carton și lemn, care în ultima noapte sunt arse toate, în stradă. De la 1 martie, zilnic la 14:00, în Plaza del Ayuntamiento se trage mascletà, cinci minute de explozii coordonate care se simt în piept.

E spectaculos, dar să știi ce alegi: în zilele alea orașul e plin, cazarea se scumpește de câteva ori și nu se doarme. Dacă vrei un city break liniștit, sari peste săptămâna aia.

Ce trebuie să știi

Valencia e un oraș sigur, inclusiv noaptea în centru. Furturile din buzunare apar totuși în aglomerație, în Mercado Central și pe plajă, dar asta este valabil pentru orice destinație turistică populară.

Se vorbește și valenciana, o variantă a catalanei. O să vezi numele străzilor și ale stațiilor scrise în ea, uneori destul de diferit de spaniolă. Nu e o problemă, dar explică de ce Xàtiva nu se citește cum pare.

Tarifele de transport și biletele la muzee se revizuiesc periodic, iar intervalele gratuite au zile de excepție. Verifică înainte de plecare, mai ales dacă îți construiești programul în jurul lor.