Cum a ajuns cerul României în mâini străine, deciziile și evenimentele care afectează aviația românească

O piață record, dar dezechilibrată

Aeroporturile din România au depășit în 2025 pragul de 28,5 milioane de pasageri, cu 9,6% mai mult decât în anul anterior. Otopeni a trecut de 17 milioane, Clujul a urcat pe locul doi cu 3,5 milioane, iar Iașiul a urmat cu 2,2 milioane. Creșterea continuă și în 2026, cele două aeroporturi bucureștene procesând în primul semestru aproape 8,46 milioane de pasageri, cu peste 5% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. 

Imaginea de ansamblu are însă o fisură. Doar 2 milioane de pasageri, adică 7% din total, au zburat între orașe din România în 2025, iar Italia a fost cea mai importantă piață externă, cu aproximativ 2,57 milioane de pasageri sosiți de acolo. Traficul aerian românesc este, în mare parte, un trafic al diasporei, deservit aproape integral de low-cost-uri străine. 

Wizz Air domină detașat și este compania care a transportat peste 14,5 milioane de pasageri spre și dinspre România în 2025, cu 13% mai mult decât în anul anterior, și are nouă baze: Băneasa, Otopeni, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sibiu, Suceava, Târgu-Mureș și Timișoara. România este cea mai mare piață a sa, cu 207 rute la 31 martie 2026. Cota a scăzut ușor, la 49% din piața totală și 71% din segmentul low-cost. Nici gigantul nu e imun la criză, în aprilie - iunie 2026, Wizz a înregistrat o pierdere operațională de 183,3 milioane de euro, pe fondul scumpirii combustibilului după războiul din Iran.

Ryanair e numărul doi. Compania a transportat circa 4 milioane de pasageri spre și dinspre România în 2025, față de 3,6 milioane cu un an înainte. 

Cumulat, operatorii cu certificat românesc (TAROM, HiSky, AnimaWings, Dan Air) acoperă, după calculul nostru, în jur de 15% din piață. Cu alte cuvinte, mai puțin de unul din șase pasageri zboară cu o companie românească.

TAROM, modernizare în prim ultimatum

Compania națională trăiește cel mai delicat moment din istoria ei recentă. Planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană include un ajutor de stat de până la 95,3 milioane de euro și expiră la 31 decembrie 2026. După această dată, conform principiului „one time, last time”, România nu mai poate acorda TAROM ajutor de stat timp de cel puțin zece ani. 

Cifrele nu ajută, deoarece TAROM a ratat țintele planului în 2025, astfel, în primele opt luni a pierdut zeci de milioane de euro, deși planul prevedea profit. Anul s-a încheiat cu o pierdere de peste 150 de milioane de lei. Numărul de pasageri a scăzut cu 12%, iar gradul de ocupare a coborât sub 70%. Cu excepția unui câștig din vânzarea de active în 2024, provenite din vânzarea de aeronave și sloturi, compania nu a mai raportat profit din 2008. 

Există totuși și semnale pozitive. Gradul de ocupare a urcat la 80% în iulie 2026, de la 75% cu un an înainte, și la 82% în august, de la 77%. Pe partea de flotă, a început reînnoirea mult amânată. Primul Boeing 737 MAX din România, YR-BGO, a aterizat la București pe 8 septembrie 2026, în leasing de la CDB Aviation. Al doilea 737 MAX 8 a intrat deja în operare, iar alte două urmează să fie livrate în primăvara lui 2027. Între timp, planul de restructurare limitează temporar activitatea la 27 de rute și 14 aeronave. 

HiSky: singura punte directă spre America

Fondată în Republica Moldova, HiSky a devenit un actor important și în România. Compania a fost înființată în 2020 în Republica Moldova și este certificată ca operator aerian și în România. Bucureștiul este principala sa bază. În 2025 a transportat peste 1,8 milioane de pasageri, cu mai mult de 14.000 de zboruri. Se prezintă drept a doua cea mai mare companie aeriană românească după numărul de pasageri. 

Punctul forte este long-haul-ul, devenind singurul transportator aerian românesc cu legătură directă între România și SUA. Zborurile se fac cu un Airbus A330-200 cu 24 de locuri la business și 250 la economy.

AnimaWings: ascensiune rapidă, dar frână bruscă (vezi articol)

AnimaWings a fost povestea anului până în septembrie. Primul zbor regulat a avut loc în anul 2025, iar într-un singur an compania a lansat aproximativ 30 de rute noi. În vară, flota ajunsese la opt aeronave Airbus, șase A220-300 și două A320-200. A220-urile au 148 de locuri, în configurație 3+2, cu clasă Economy și Premium Economy. 

Apoi a venit prăbușirea sa. Pe 29 septembrie, compania a scos din operare A220-urile, invocând probleme tehnice recurente, urmând ca o zi mai târziu să depună la Tribunalul București cererea de deschidere a insolvenței, cu scopul reorganizării. Toate zborurile sunt suspendate până spre finalul lunii, cu reluare planificată la finalul lui octombrie, pe un program redus. AnimaWings era singurul operator de A220 din România, un model afectat la nivel global de problemele motoarelor Pratt & Whitney. Planul de a ajunge la 14 aeronave până la finalul lui 2027 nu mai este confirmat. Christian Tour a mutat pe alți transportatori peste 9.300 de turiști.

Concluzie

Toamna lui 2026 e un punct de cotitură. Piața crește, dar companiile românești pierd teren. TAROM negociază pentru supraviețuire, AnimaWings încearcă să se reorganizeze, iar HiSky și Dan Air navighează printre scumpirile de kerosen. Miza nu e o nostalgie, ci o întrebare foarte concretă: vrem ca o țară de 19 milioane de oameni să depindă aproape în totalitate de decizii luate în afara granițelor ei? Răspunsul se va vedea în următoarele luni, la Bruxelles, la Tribunalul București și, mai ales, la poarta de îmbarcare.