De ce se reduc zborurile de la Aeroportul Craiova? Banii publici, în centrul întrebărilor
Banii publici și zborurile de la Craiova, ce știm și ce întrebări rămân
În toamna anului 2026, Aeroportul Internațional Craiova traversează o criză neașteptată de imagine și operațională. Deși în urmă cu mai puțin de un an autoritățile locale tăiau panglica unui terminal nou și modern, astăzi realitatea de pe pistă arată cu totul altfel: rute anulate masiv, frecvențe reduse și zeci de oameni lăsați pe drumuri.
În spațiul public și în cercurile administrative a început să prindă contur o teorie interesantă: să fi fost un boom de PR susținut din bani publici de autoritățile locale (Primăria Craiova și Consiliul Județean Dolj), strict pentru a asigura o inaugurare grandioasă a noului terminal și un capital de imagine favorabil?
Fastul inaugurării și ,,cumpărarea" succesului
Pe 18 decembrie 2025, autoritățile inaugurau cu mult fast noul terminal de pasageri al Aeroportului Internațional Craiova, un proiect major menit să consolideze poziția orașului ca hub pentru regiunea Olteniei. Pentru ca un terminal nou să arate a succes, este nevoie de un trafic aerian susținut, principalul operator, fiind partenerul ideal, anunțând o rețea extinsă de zboruri.
Teoria implicării autorităților locale se bazează pe injecțiile financiare făcute din bani publici către operatorul aerian, exact în perioada premergătoare și în anul inaugurării terminalului:
-> Implicarea Consiliului Județean: în anul 2025, operatorul a primit de la Consiliul Județean Dolj (instituția care are în subordine aeroportul) suma de 1,2 milioane de lei, având ca scop declarat „extinderea rețelei de la aeroportul din Craiova”.
-> Implicarea Primăriei Craiova: anterior, în 2024, Primăria Craiova, condusă de Lia Olguța Vasilescu, a aprobat plata a 34.500 de euro strict pentru „promovare turistică” în revista de bord a companiei.
Întrebarea altor persoane este dacă scopul ar fi fost de fapt menținerea sau creșterea artificială a numărului de zboruri pentru a justifica investiția masivă în noul terminal și pentru a capitaliza electoral și politic pe seama acestui succes de infrastructură.
Reducerea operațiunilor: rute anulate și efecte asupra angajaților
Odată ce terminalul a fost inaugurat, iar efectul de imagine s-a consumat (posibil coincizând și cu finalul acordurilor de finanțare publică), logica pur comercială a companiei aeriene a preluat controlul.
Începând cu finalul lunii octombrie 2026, realitatea lovește dur:
- Tăierea rutelor: Wizz a decis să reloce o aeronavă de la baza din Craiova, ceea ce a dus la anularea completă a cinci rute (Barcelona, Roma, Veneția, Paris și Bologna) și reducerea drastică a zborurilor pe alte patru destinații (Bari, Bergamo, Londra și Birmingham).
- Costul uman: Cel mai dramatic efect este cel de la nivelul resurselor umane. Din cauza retragerii aeronavei și reducerii activității, zeci de angajați de la baza din Craiova se află pe lista de concedieri. Conform datelor apărute în presă, Craiova este cea mai afectată bază operațională din România în cadrul acestui val de restructurări.
Teoria care circulă acum este aceea a unui „balon de săpun” administrativ. Potrivit acestei ipoteze, Primăria Craiova și Consiliul Județean Dolj ar fi lucrat în tandem pentru a pompa bani publici, asigurându-se că noul terminal este plin de avioane și pasageri exact la momentul tăierii panglicii.
Reducerea operațiunilor de la Craiova ridică întrebări privind factorii care au influențat evoluția rețelei de zboruri. În absența unor informații care să stabilească o legătură directă între plățile publice și deciziile comerciale ale operatorului, cele două aspecte trebuie analizate distinct. Compania low-cost, orientată strict business, și-a făcut pur și simplu calculele și a decis retragerea uneia dintre aeronave.
Această situație ridică semne de întrebare serioase cu privire la sustenabilitatea parteneriatelor dintre administrațiile locale și companiile aeriene, unde „succesul” poate dispărea peste noapte odată cu tăierea robinetului de bani publici.